Aparatul cardiovascular este alcătuit în principal din inimă și din vasele care asigură transportul sângelui în organism (artere, vene și ramificațiile lor - arteriole, capilare şi venule). La acestea se adaugă vasele limfatice, care nu transportă sânge ci limfă, vărsându-se în cele din urmă în venele mari.
Pentru a produce energia necesară funcționării, celulele vii (care alcătuiesc organele) au nevoie de oxigen. Rolul principal al sângelui este acela de transportor al oxigenului. Sângele conținând oxigen este propulsat de inimă prin artere până la organe, unde acestea extrag oxigenul. Sângele care părăsește organele este sărăcit în oxigen, însă bogat în dioxid de carbon (CO2), principalul produs rezidual rezultat în urma activităţii celulelor. Acest sânge ajunge prin vene înapoi la inimă, de unde este propulsat la plămâni pentru reoxigenare şi eliminarea CO2.
Astfel, circulaţia sângelui în organism se împarte după cum urmează:
- o circulaţie sistemică (sau marea circulaţie), care duce sângele oxigenat de la inimă la organe prin artera aortă şi ramurile sale, şi readuce sângele încărcat cu CO2 de la organe la inimă prin vene ce confluează în vena cavă superioară şi vena cavă inferioară
- o circulaţie pulmonară (sau mica circulaţie), care duce sângele sărac în oxigen şi bogat în CO2 de la inimă la plămâni prin artera pulmonară şi ramurile sale, şi întoarce sângele reîmbogăţit în oxigen şi "curăţat" de CO2 de la plămâni la inimă prin venele pulmonare
Circulaţiile sistemică şi pulmonară
Figurat în roşu este sângele bogat în oxigen, iar în albastru
sângele sărac în oxigen şi bogat în CO2 (explicaţii în text)
Inima este organul care propulsează sângele în artere în cadrul circulaţiilor descrise mai sus, jucând rolul unei adevărate pompe. Ea este alcătuită din 4 camere - două atrii şi doi ventriculi. Atriile sunt camerele de primire a sângelui adus de vene, iar ventriculii sunt camerele care pompează sângele din inimă în artere. Pentru a se asigura o circulaţie unidirecţională a sângelui, între atrii şi ventriculi precum şi între ventriculi şi arterele mari există valve.
Astfel, ventriculul stâng propulsează sângele oxigenat prin valva aortică în artera aortă, către organe. De la organe, sângele încărcat cu CO2 se întoarce la inimă prin vene ce confluează în venele cave, fiind preluat în atriul drept. De aici, prin valva tricuspidă, sângele trece în ventriculul drept, care îl pompează prin valva pulmonară în artera pulmonară, spre plămâni. De la plămâni, sângele reîmbogăţit în oxigen se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng, de unde trece prin valva mitrală în ventriculul stâng şi ciclul se reia.
"Pereţii" camerelor inimii sunt formaţi în cea mai mare parte din celule musculare (celule miocardice), care formează împreună "muşchiul cardiac" (miocard), a cărui contracţie realizează de fapt funcţia de pompă a inimii. Interiorul inimii este tapetat pe toată suprafaţa de o foiţă fină numită endocard, iar exteriorul este acoperit de două foiţe între care se află o lamă foarte fină de lichid (pericard).
Structura schematică a inimii
(detalii în text)
Contracţia celulelor musculare care constituie miocardul este declanşată de impulsuri electrice care se generează automat şi se propagă în interiorul inimii pe căi foarte bine stabilite, existând un adevărat sistem electric al inimii (sistemul excito-conductor). Componentele principale ale acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, nodulul atrioventricular, fasciculul His şi ramurile sale (dreaptă şi stângă), fibrele Purkinje. De obicei impulsul electric iniţial se formează la nivelul nodulului sinoatrial, cu o ritmicitate de 60-90/min, şi se propagă de aici la celelalte componente ale sistemului excitoconductor şi, prin intermediul lor, până la celulele miocardice.
Sistemul excitoconductor al inimii
(AS=atriu stâng; AD=atriu drept; VS=ventricul stâng; VD=ventricul drept)
Ca şi celelalte celule din organism, celulele inimii au nevoie pentru a funcţiona de oxigen, care ajunge la ele pe calea arterelor coronare (dreaptă şi stângă, aceasta din urmă cu două ramuri principale - artera interventriculară anterioară şi artera circumflexă), ce pornesc de la baza arterei aorte.
Vascularizaţia inimii - arterele coronare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu