CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

Cardiopatia ischemică este o boală cardiacă ce se caracterizează prin "suferinţa" muşchiului inimii (numit miocard) secundară aportului insuficient de oxigen.

Ca şi celelalte celule din organism, celulele cardiace au nevoie pentru a funcţiona de oxigen. În cardiopatia ischemică, reducerea aportului de oxigen se produce datorită îngustării sau chiar înfundării arterelor care aduc sânge oxigenat la miocard (arterele coronare). Cauza cea mai frecventă a acestor îngustări este depunerea de colesterol în pereţii arterelor, depunere favorizată de nivelurile mari ale grăsimilor din sânge, ale glicemiei (ca la pacienţii cu diabet zaharat), de hipertensiunea arterială şi de fumat. Poate exista de asemenea o predispoziţie genetică.
Depunerea de colesterol în pereţii vaselor se face sub forma aşa-numitelor plăci de aterom, procesul purtând numele de ateroscleroză.

Îngustarea arterelor coronare prin plăci de colesterol

Simptomul esenţial al cardiopatiei ischemice este durerea cardiacă, numită angină pectorală. În mod tipic, angina pectorală este o durere cu caracter de arsură sau "gheară", localizată retrosternal (în spatele sternului), dar poate iradia în braţe, în spate, în mandibulă şi în porţiunea superioară a abdomenului. Ea apare la efort şi dispare la repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual. 

La unii pacienţi însă durerea poate fi atipică, nerespectând toate criteriile de mai sus, şi există un grup restrâns de bolnavi care nu resimt deloc durere (vorbim în acest caz de cardiopatie ischemică silenţioasă).

Pacient cu angină pectorală. Localizarea tipică a durerii este retrosternală

     
                                             
Există 3 forme principale de manifestare ale cardiopatiei ischemice: angina pectorală stabilă de efort, angina pectorală instabilă şi infarctul miocardic.

Angina pectorală stabilă de efort este caracterizată prin apariția durerii toracice la eforturi fizice. Termenul "stabilă" implică faptul că există un nivel (relativ) fix de efort la care apare durerea. Aceasta se produce datorită unei îngustări moderate a arterelor coronare, care permite un flux de sânge suficient pentru nevoile de oxigen ale miocardului în repaus și la eforturi mai mici, dar insuficient peste un anumit nivel de efort denumit prag.

În timp plăcile de colesterol pot crește în dimensiuni și se pot rupe, la suprafața lor depunându-se mici cheaguri de sânge (trombi), sau artera coronară se poate contracta (spasm), aceste fenomene ducând la îngustarea suplimentară a vasului de sânge. În aceste condiții apare angina pectorală instabilă, durerea toracică apărând acum la eforturi fizice tot mai mici sau chiar în repaus.

Infarctul miocardic acut este cea mai severă formă de manifestare a cardiopatiei ischemice și se produce prin înfundarea completă a unei artere coronare printr-un tromb, de obicei suprapus pe o placă de colesterol ruptă. Aceasta rezultă în moartea celulelor miocardice deservite de artera respectivă. Numărul celulelor care mor este cu atât mai mare cu cât artera respectivă este mai importantă și timpul scurs până la desfundarea ei este mai lung.

Arteră coronară blocată complet prin tromb suprapus pe o placă de aterom, producând un infarct miocardic

   
                          


Tratamentul cardiopatiei ischemice

Dilatarea arterelor coronare îngustate se poate realiza prin procedura de angioplastie coronariană percutană. Aceasta presupune introducerea unor sonde pe arterele de la mână sau de la picior până la arterele coronare, unde prin umflarea unui balonaș se dilată zonele îngustate. De obicei se implantează apoi în acel loc un "tubuleţ" din plasă metalică denumit stent, care împiedică reîngustarea arterei.
                                                                              

                                                                               

În cazuri mai avansate, în care nu se poate realiza procedura de mai sus, se recurge la operația de by-pass aorto-coronarian. Aceasta este o operație propriu-zisă pe cord deschis, în care se reconectează aorta (artera principală care pleacă de la inimă) cu segmentele sănătoase ale arterelor coronare, prin intermediul unei alte artere sau vene, "depășindu-se" astfel zona de îngustare coronariană .

By-pass aorto-coronarian. Îngustarea coronariană este depăşită 

conectând segmentul "de dincolo" de ea cu aorta printr-o venă

Tratamentul medicamentos al cardiopatiei ischemice vizează:

- dilatarea arterelor coronare - nitrații (ex. Nitroglicerina), blocantele canalelor de calciu (ex. Amlodipina)

- reducerea consumului de oxigen de către miocard - beta-blocantele (ex. Metoprolol)

- reducerea nivelului de colesterol din sânge, care rezultă în reducerea depunerii de colesterol în pereții vaselor - statinele (ex. Atorvastatin)

- prevenirea formării de trombi - antiagregantele plachetare (ex. Aspirina, Clopidogrelul, Ticagrelorul)  - dizolvarea trombilor deja formați, în cazul unui infarct miocardic - tromboliticele

Pe lângă tratamentele de mai sus, este cel puțin la fel de importantă respectarea unui stil de viață sănătos, ce implică evitarea/abandonarea fumatului, activitate fizică regulată și o dietă săracă în grăsimi (regim alimentar hipolipidic).